Pe termen mediu, obiectivul nostru trebuie să rămână re-liberalizarea pieței de energie electrică și gaze naturale, a declarat senatorul Lucian Rusu, Membru în Comisia pentru energie,infrastructură energetică și resurse minerale, la cea de-a VII-a ediţie a Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acestuia, trebuie soluționate rapid și problemele privind decontările de către stat a facturilor compensate: “Ele au antrenat o reducere a lichidităților pentru furnizori, unii dintre ei ajungând să se îndatoreze la bănci pentru acoperirea unor costuri pe care statul nu le-a rambursat. Este nevoie de termene și mecanisme mai clare”.
Lucian Rusu a explicat: “România se află într-un proces accelerat de transformare a pieței de energie, având oportunitatea de a se alinia la standardele europene, de a contribui la obiectivele de sustenabilitate globală și de a deveni un veritabil hub în regiune. În energie, avem un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut. Banii pentru investiţii acoperă peste trei sferturi din bugetul ministerului.
România a avut printre cele mai mici preţuri pentru consumatorii casnici, situându-se la nivel european pe locurile 3 – 4 la gaze naturale şi pe locul 5 la energie electrică cu cele mai mici preţuri. Preţul pe kWh nu a crescut, fiind menţinută schemă de plafonare-compensare odată cu aprobarea OUG 6/2025, inclusiv în Parlamentul României.
Așasar, pentru perioada imediat următoare am protejat veniturile românilor, care vor avea în continuare facturi mai mici la energie și gaze naturale.
Cu toate acestea, reiterez ce am spus și în discuțiile din comisia senatului: trebuie soluționate rapid și problemele privind decontările de către stat a facturilor compensate. Ele au antrenat o reducere a lichidităților pentru furnizori, unii dintre ei ajungând să se îndatoreze la bănci pentru acoperirea unor costuri pe care statul nu le-a rambursat. Este nevoie de termene și mecanisme mai clare.
Pe termen mediu, obiectivul nostru trebuie să rămână re-liberalizarea pieței de energie electrică și gaze naturale, asta însemnând că implicarea statului, deși important să continue conform termenelor din Ordonanță, nu poate continuă la nesfârșit. Trebuie pregătită revenirea treptată la o piață liberă, cu prețuri competitive, în care consumatorul vulnerabil este protejat. Iar asta trebuie făcută într-o manieră predictibilă, pentru a permite sectorului să se pregătească și să se adapteze cât mai eficient.
Cred că merită reamintită înfiinţarea Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice. Acesta are drept scop identificarea mecanismului de subvenţionare a preţului la energie şi funcţionarea pieţei după 1 aprilie 2025.
Legea privind energia eoliană offshore (Legea nr. 121/2024) a fost adoptată în România pentru a reglementa implementarea proiectelor de producere a energiei electrice din surse eoliene offshore, în contextul strategiei naționale de tranziție energetică și al obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.
România devine astfel prima țară de la Marea Neagră care a adoptat un cadru legislativ pentru investițiile în centrale eoliene offshore, estimându-se că în 2032 vor fi operaționale primele astfel de centrale în zona românească a Mării Negre.
România trebuie să sprijine dezvoltarea acestui sector emergent și a adoptat Legea nr. 237/2023, cunoscută și sub denumirea de “Legea hidrogenului”. Ulterior, pentru implementarea eficientă a acestei legi, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, în aprilie 2023, Regulile necesare adoptării Codului pentru hidrogen, stabilind liniile directoare pentru transformarea sistemului de distribuție a gazelor naturale pentru a permite injectarea hidrogenului produs din surse regenerabile.
Pentru România este esențial să își mențînă angajamentele de creștere a securității energetice, de combatere a sărăciei energetice și de protejare a consumatorilor vulnerabili. Avem o mare oportunitate de a transformă sectorul energetic, iar acest proces nu poate fi realizat decât printr-o colaborare constantă între toate părțile implicate: guvern, mediul privat și societatea civilă”.
